“I am going to make everything around me beautiful - that will be my life.”
― Elsie de Wolfe
Arta designului de interior cuprinde toate obiectele ornamentale fixe si mobile care fac parte integranta din interiorul fiecarei locuinte. Este esential sa ne amintim ca o mare parte din ceea ce astazi este clasificat ca arta si expus in galerii si muzee, a fost initial folosit pentru decorarea interioarelor. Utilizarea deliberata a antichitatilor ca obiecte decorative a fost neobisnuita in majoritatea perioadelor. In general, in casele mai vechi, elementele din schema decorativa anterioara au fost retrogradate in camere mai putin importante atunci cand s-a intreprins un nou stil decorativ pentru a alinia un modelul vechi la moda actuala. In acest fel, multe antichitati au fost pastrate.
Inca din Egiptul Antic, oamenii isi decorau casele de namol cu mobilier de baza acoperit cu textile sau piei de animale, picturi murale biografice, sculpturi sau urne pictate. Ornamentele de aur gasite in mormintele regilor egipteni au evidentiat necesitatea de a duce desinul interior la un alt nivel simbolizand puterea si bogatia egiptenilor.
Civilizatiile romane si grecesti au avansat arta egipteana prin inventia cladirilor publice cu acoperisuri in forma de cupole. Mobilierul grecesc din lemn a fuzionat cu un decor complex din fildes si argint in timp ce romanii s-au concentrat pe confectionarea unui mobilier din marmura, piatra sau bronz. Ambele civilizatii au creat podele fascinante de mozaic precum si picturi murale si fresce atat pentru unicitate cat si pentru a reliefa statutul social si politic.
De-a lungul secolelor al XV-lea si al XVI-lea, Renasterea Franceza a adus un suflu nou artei si creativitatii in domeniul designului de interior. Arhitectii de atunci au inceput sa creeze locuinte cu note decorative substantiale, inclusiv podele din marmura, picturi si mobilier realizat din cele mai de pret materiale. O privire rapida asupra epocii palatelor regale, vilelor si capelelor este concludenta pentru a defini cele mai bune aspecte ale designului interior renascentist.
In perioada urmatoare, Europa a fost stapanita de arhitectura baroca. Palatul Versailles din Franta fiind una dintre cladirile emblematice ale acestui stil. Dupa care, la sfarsitul secolului al XVIII-lea a aparut curentul Neoclasic, o abordare indepartata a elementelor de design celebre regasite in Roma antica, punand accent pe matase colorata, satin si catifea.
Lenta tranzitie catre arta decorative vazuta ca o profesie artistica individuala, a fost propulsata in annul 1899 odata cu lansarea Institutului Decoratorilor Britanici avandu-l in frunte pe John Dibblee Crace. Acest institut a reprezentat peste 200 de designeri. Rhoda si Agnes Garrett au fost primele femei instruite profesional ca designeri de interior in anul 1874. In 1976, prin ghidul lor “Sugestii pentru decorarea casei in pictura, lucrari din lemn si mobilier”, si-au cimentat in continuare autoritatea si au extins abordarile artistice de design interior si la clasa mijlocie.
Dupa cum putem vedea, designul de interior a suferit multiple transformari pe parcursul anilor iar figurile emblematice care au schimbat modul de abordare si si-au pus cu adevarat amprenta in istoria designului sunt urmatorii:
Proclamata drept “prima decoratoare a Americii”, viata lui Elsie de Wolfe a fost la fel de opulenta precum camerele pe care le-a decorat. A studiat in Scotia o prioada de timp , urmand sa se intoarca in Statele Unite unde a urmat o cariera de actrita. Stilul si costumele sale au facut-o sa devina un fashion icon in industria modei si cea mai bine imbracata femeie din lume.Prima ei incursiune in designul interior a fost o evadare totala din decorul Victorian intunecat. Dupa ce si-a reamenajat cu succes locuinta prin simplificare si minimizare a interiorului puternic ornamentat, a devenit primul decorator care a primit un proiect de design. Si anume, decorarea primului club social de elita pentru femei, faimosul Colony Club. In curand devine cel mai popular decorator de interior al vremii sale. Cele mai notabile proiecte ale sale include casele lui Conde Nast, Fricks si Hewitts. Pozitia ei anti-victoriana, amenajarile aerisite, simpliste, rafinate raman populare pana in zilele noastre.
Avand o puternica inclinatie minimalista, dar si o doza de maximalism, operele sale au devenit atat intrigante cat si inspirationale. In calitate de designer de mobile, piesele sale erau imbinate armonios cu detalii luxoase subtile. De asemenea , lui Frank I se atribuie faptul ca a creat una dintre cele mai iconice piese de mobilier din istorie- masa Parsons.Cu o puternica afinitate pentru design si instinct deosebit pentru cea mai buna calitate, Frank a preluat elementele din viata de zi cu zi pentru a reda un interior primitor si realist. Astazi, munca sa continua sa fie admirata in muzee, mobilierul inregistrand vanzari record la licitatii de unde se pot achizitiona chiar si reproduceri ale celor mai iconice piese concepute special pentru Hermes.
A fost acreditata pentru crearea Look-ului American Country, unul dintre cele mai durabile stiluri de design. Designul sau s-a constituit ca o respingere totala a colectiei de antichitati a tatalui ei punand accent pe linii feminine si fotolii supradimensionate. “Inovatia este adesea capacitatea de a merge in trecut si de a readuce ceea ce este bun, frumos, util si de durata.” Designul ei se baza pe modele romantice, fine si stilate. Firma sa de design a gazduit multi designeri influenti printre care Albert Hadley construind o relatie profesionala de succes de peste 30 de ani.
Nascut in Tennessee, Hadley s-a mutat in New York, dupa ce a servit celui de-al Doilea Razboi Mondial,unde a studiat si predat la Scoala de Design a lui Parson. A creat cu mult indemanare amestecuri de stiluri de design cu o mantra centrata in jurul ideii de “ never less, never more”. Cautand un partener cu mai mult talent tehnic,decat instinctul cu care si-a definit cariera, Sister Parish l-a adus in echipa sa pe Hadley in 1962. Impreuna, au redecorat casele familiilor de elita din America, inclusive o parte a Casei Albe in perioada lui Kennedy cat si casele private ale familiei prezidentiale.
Declarata Coco Chanel a designului de interior, modelele lui Dorothy au fost infricosator de vibrante, somptuoase, vesele si pline de personalitate. Camerele pe care le-a proiectat aveau fie o paleta restransa de alb-negru, in timp ce altele subliniau modele grafice supradimensionate prin combinatiile sale de verde, turcoaz si nuante de citrice. In 1960 a imprumutat stilul sau baroc modern mai multor cladiri iconice precum sala de dinning a Muzeului Metropolitan de Arta din New York, hotelurile Fairmont si Mark Hopkins si impresionanta redecorare a hotelului Greenbrier care inca arata au currant 60 de ani mai tarziu.
Desi admirat pentru abordarea sa in materie de design, Baldwin a detestat eticheta de “interior designer”, preferand sa i se spuna “decorator”. El a considerat ca arhitectura camerei este la fel de importanta precum calitatea si confortul.Spre deosebire de contemporanii sai, Baldwin a lucrat cu mobilierul clientului redandu-le stralucirea. Atentia minutioasa a proportiilor si juxtapunerilor a constituit o forta motrice pentru el. Triumful atemporal din cariera sa ramane apartamentul Waldorf Towers al lui Cole Porter.